Două urme de paşi: a mea şi a ta!...
Dar, Doamne nu merg mereu împreună?! De ce?
.., Ai dispărut la greu?! şi am rămas ca să mă descurc singur ?!
...,Pe urmă ai revenit Doamne..., şi iar am rămas singur la necaz şi la greu?!
...Atunci fiul meu, când vezi doar o singură urmă pe nisip.., Eu te ţin în braţe şi te trec peste necazurile şi greutăţile tale!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu